http://www.mytraining.roEnlifemedia - IndexEnlifemedia - Magazinul Progresiv Martie 2008 VP by enLife Media - IndexCOMPORTAMENTUL
CONSUMATORULUI Båuturi spirtoase
* ParticularitåÆile principalelor
subcategorii de spirtoase
�� Cognac-ul este o båutura spirtoaså
obÆinutå din distilarea vinului, care se
învecheçte de la un an pânå la 20 de
ani. Denumirea de cogniac nu poate fi
folositå decât de producåtorii din regiunea
francezå cu acelaçi nume. O alta
regiune din FranÆa care produce aceeaçi
båuturå este Bretania, înså sub
numele de armagnac. De menÆionat
faptul cå omologul românesc al
cognac-ului este vinars-ul.
�� Brandy este tot un distilat de vin, înså
acesta se obÆine din orice tip de vin
chiar çi amestecuri de vin sau vinuri
hibride. ConcentraÆia alcoolicå minimå
este de 36% vol. (conform legii).
�� Bitter-ul produs prin distilarea
vinului, dar çi alcool çi arome din
diverse plante.
�� Gin-ul, poate fi obÆinut prin distilarea
de plante aromate, precum ienupår çi
fructe – puse la macerat în alcool
etilic, înså existå çi gin produs din
alcool etilic rafinat cu arome de ienupår.
ConcentraÆia alcoolicå minimå
este de 37,5% vol. (conform legii).
�� Lichior-ul are la bazå alcool etilic
rafinat la care se adaugå suc natural
de fructe, diferenÆiindu-se în fuctie
de materiile prime folosite.
�� Vermut-ul este un vin aromatizat
cåruia i se adaugå diverse arome
naturale din plante.
�� Vodka – este o båuturå spirtoaså
obÆinutå prin distilare industrialå,
incolorå, inodorå, fårå gust, din alcool
etilic rafinat, apå çi glicerinå sau zahår.
Datoritå caracteristicilor organoleptice
este consideratå de specialiçti cea mai
bunå båutura spirtoaså, conÆinând
cea mai puÆinå cantitate de alcool
metilic, toxic pentru organism. Vodca
are o concentraÆie alcoolicå de minim
37.5% (conform legii). Datoritå
caracteristicelor sale, vodka este
ingredientul clasic pentru cocktail-uri.
�� Whisky – este o båuturå spirtoaså
distilatå obÆinutå din distilat de malÆ.
În funcÆie de provenienÆå, de procesul
de fabricaÆie, de ingrediente çi de metodele
de învechire, existå mai multe
tipuri de whisky. Dupå provenienÆå
avem: scotch, irish, bourbon çi canadian.
În functie de procesul de fabricaÆie,
de ingredientele folosite, dar çi
de metodele de învechire, cele mai
importante categorii de whisky sunt
single malt – mai scumpe pentru cå
sunt realizate dintre-un singur tip de
malÆ – çi blended, inferioare primelor,
pentru cå se amestecå mai
multe tipuri de malÆ.
Pe lângå acestea, mai existå båuturile
spirtoase naturale tradiÆionate
româneçti, obÆinute prin distilarea
diverselor fructe, cu o concentraÆie
alcoolicå mai mare de 30%.
46 MAGAZINUL PROGRESIV Martie 2008
consum casnic pentru astfel de
produse, o mare parte din volume
realizându-se prin canalul horeca.
Despre consum, în general
În România, potrivit unui studiu al
OMS citat de Radu Morariu, consumul
mediu de båuturi alcoolice
este de aprox. 7 l/capita/anual,
situând Æara noastrå pe locul 11 sau
12 în raport cu alte state europene.
„La nivel european, cei mai mari
consumatori de alcool sunt luxem-
burghezii, cu 14,1 l/capita, urmaÆi de
unguri, cu 11,27 l/capita“, spune
Claudia Marin, marketing manager,
la Prodal ’94. Vorbim despre
consumul de båuturi alcoolice în general
pentru cå „se completeazå pe
zone, în sensul cå, spre exemplu, în
FranÆa se bea vin çi cognac, în Germania
bere çi spirtoase, iar cel mai
mare consum de spirtoase este în
Æårile nordice – Finlanda, Suedia çi
Norvegia“, explicå Morariu, de la
Garant. Comportamentul de cumpårare
çi consum este, în opinia companiilor
de profil, asemånåtor cu cel
al consumatorilor din Æåri de origine
latinå – Italia, Spania sau Grecia –
iar „în prezent putem discuta de o
rafinare a cerinÆelor pe care consumatorul
le are de la un produs. Cu
toate acestea, piaÆa înregistreazå
oscilaÆii semnificative între produsele
aceleiaçi categorii. Suntem
mult mai puÆini conservatori decât
alte popoare, ceea ce înseamnå cå,
la start, toate produsele au aproximativ
aceleaçi çanse, iar succesul
depinde doar de calitåÆile intrinseci
ale produsului çi modul de marketare
ale acestora“, crede Epameinondas
Magoulas, vicepreçedinte al Alexandrion
Grup Romania. Consumul,
deçi polarizat momentan între doi
poli – „value for money“ çi premium
sau super-premium – noteazå o
migraÆie de la spirtoasele de origine
indigenå la cele de import, lucru
aflat în strânså legåturå cu fenomenul
social de formare a clasei de
mijloc din România.
Profilul consumatorului
În ciuda unei vizibile educåri a consumatorului
român de spirtoase,
când vine vorba de tipologia acestora,
Radu Morariu, preçedinte
Garant, este trançant: „preÆul dicteazå
actuala configuraÆie a pieÆei,
prin faptul cå avem o mare maså de
consumatori de volume, cel mai
Importatorii cred cå, în cazul retailului, printre factorii care
influenÆeazå decizia de cumpårare sunt: raportul calitate-preÆ,
ocazia de consum, tåria båuturii, notorietatea brandului,
ofertele speciale, dar çi recomandårile prietenilor.
adesea produse de calitate îndoielnicå,
çi o categorie mai micå de
consumatori care preferå produse
de calitate, în cantitåÆi acceptabile
çi care, bineînÆeles, au çi disponibilitate
financiarå“. Vorbind despre
aceçtia din urmå, cu referire la targetul
vizat de produsele premium
de import, Alina Irimiea, de la
Brown-Forman, îi schiÆeazå succint
profilul: „persoane cu vârsta
cuprinså între 18-45 de ani, din
mediul urban, cu studii superioare,
cu venituri de peste 1400 lei çi cu
viaÆå socialå activå, receptive la
comunicare, înså pentru canalul
retail plaja de vârstå se poate
extinde pânå la 65 de ani“.
ParticularitåÆile
subsegmentelor
Luând în considerare aspectele anterior
prezentate, çi pentru o mai
bunå înÆelegere a comportamentului
de cumpårare çi consum, putem
vorbi despre fiecare subcategorie
în parte ca despre o piaÆå de
sine ståtåtoare*.
În acest context, Alice Sima, de
la Pernod Ricard România, crede cå
totuçi „consumatorul român este
destul de educat în aceastå privinÆå
çi face diferenÆierea între categorii,
mai greu este înså când vine vorba
de brandurile din aceeaçi categorie
sau de sub-segmentele care formeazå
PublicaÆie virtualå dezvoltatå de