Enlifemedia - Index

Enlifemedia - Magazinul Progresiv Aprilie 2008 Virtual Paper by enLife Media - Index

SUBIECTUL LUNII
în centrul localitåÆilor?“ Cu precizarea
cå vom aborda mai târziu
problema amplasårii marilor magazine,
logica economicå simplå spune
cå, în momentul în care îÆi proiectezi
capacitåÆi de producÆie, trebuie
så ai asiguratå o piaÆå de desfacere.
Care ar fi vina marilor reÆele
cå producåtorii au capacitåÆi de
producÆie supradimensionate çi o
distribuÆie ineficientå? Teoretic,
dezvoltarea capacitåÆilor de producÆie
ar trebui så vinå în urma
creçterii cererii çi dezvoltårii distribuÆiei.
Ca exemplu, Tuborg çi-a
extins an de an capacitatea de producÆie,
în concordanÆå cu dezvoltarea
consumului de bere çi a comer-
Æului. Nu se pot masca ineficienÆa,
calculele greçite çi propria incapacitate
de organizare çi previzionare
în spatele taxelor çi condiÆiilor dure
impuse de retail. Din påcate, aceasta
este regula jocului, iar majoritatea
furnizorilor a gåsit mijloacele de a
se adapta acestui joc. ªi, tot ca parte
a regulilor jocului, retailul va gåsi
întotdeauna soluÆii de a înlocui
furnizorii neperformanÆi. Importurile
çi mårcile proprii sunt douå
dintre acestea.
OpÆiuni viabile
Ce nu se înÆelege la nivelul furnizorilor
este cå tråim totuçi într-o
economie de piaÆå concurenÆialå,
iar industria de retail çi FMCG
este prin definiÆie una dintre cele
mai concurenÆiale. ComercianÆii vor
specula la maxim orice slåbiciune a
furnizorilor, slåbiciune traduså în
bani pe care cei din urmå vor trebui
så-i plåteascå. Sau nu. Nu este obligatoriu
så fii prezent în comerÆul
modern, în condiÆiile în care calculele
corect fåcute aratå cå prezenÆa
într-un anume canal de vânzare
sau lanÆ de magazine nu este profitabilå.
În acest caz, ca furnizor, ai
opÆiuni: suporÆi pierderi de dragul
vizibilitåÆii çi imaginii sau nu le
suporÆi çi renunÆi. Aça cum la fel de
bine poÆi avea o relaÆie civilizatå
cu comercianÆii internaÆionali.
Cum så-mi explic, altfel, opÆiunea
unor furnizori de a se orienta cu
precådere cåtre comerÆul modern,
în defavoarea comerÆului tradiÆional?
Oare aceçtia nu plåtesc taxe?
30 MAGAZINUL PROGRESIV Aprilie 2008
Råspunsul la aceste întrebåri stå
în soliditatea businessului furnizorului,
în calculele corecte çi în
inteligenÆa în negocieri.
Mi s-a pårut hilarå de-a dreptul
„soluÆia“ propuså de furnizori: „vom
picheta toate supermarketurile,
hypermarketurile, mai corect spus,
vom atrage atenÆia prin diferite
metode, çi pot fi çi niçte fluturaçi;
este o educaÆie, o çcoalå pe care am
primit-o de la colegii noçtri europeni
prin care så aducem la cunoçtinÆa
populaÆiei cå preÆurile alimentelor
din hypermarketuri sunt uriaçe,
câçtigurile lor sunt mari, pe fondul
pierderii unei sume foarte mari de
bani din buzunarul oamenilor“.
Este irelevant cui anume aparÆine
declaraÆia. Sunt de remarcat înså
învåÆåmintele „colegilor europeni“
– pichetåri çi fluturaçi. Poate ar fi
interesant de våzut la „colegii
europeni“ sistemele de producÆie performante,
sistemele de distribuÆie
cu temperaturå controlatå, asociaÆiile
pe care le-au fåcut micii producåtori
tocmai pentru a avea putere de
negociere în relaÆia cu comercianÆii,
adicå propuneri constructive, benefice
pe termen lung. Cui ar trebui
împårÆiÆi fluturaçii? Românilor
îndrågostiÆi de hypermarketuri?
Cât de mult çi de cinstit au
analizat furnizorii alternativele la
distribuÆia prin comerÆul modern?
Ele existå: producÆie ecologicå sau
bio, cu distribuÆie restrânså, dar
marje foarte atrågåtoare, producÆia
de mårci proprii, distribuÆia prin
magazine specializate. VeÆi råspunde
cå acestea din urmå nu existå. Vå
voi aduce mai târziu çi contraargumente.
Dacå producÆia ecologicå
este extrem de dificilå – deçi s-ar
dovedi o soluÆie foarte profitabilå
pentru cultivatorii de legume çi
fructe, care ar descoperi, astfel, çi
pieÆe externe pentru produsele lor
– mårcile proprii reprezintå o
Ponderea mårcilor proprii va creçte semnificativ, iar marile lanÆuri
de retail ar fi fericite så lucreze cu producåtori români.
alternativå la îndemânå. Ponderea
mårcilor proprii va creçte semnificativ,
iar marile lanÆuri de retail ar fi
fericite så lucreze cu producåtori
români. Dacå aceçtia ar fi serioçi,
ar putea produce în condiÆii de calitate
çi ar putea livra la timp çi în
cantitåÆile cerute. Existå çi exemple
de producåtori români de mårci
proprii. Se gåsesc pe etichetele produselor
marcå proprie din marile
reÆele de retail. În mod special pentru
producåtorii de preparate din
carne „mici, care nu-çi permit så
plåteascå taxele impuse de retailul
mare“, mai existå o piaÆå în continuå
creçtere çi care oferå marje
încântåtoare: cea a românilor plecaÆi
în stråinåtate çi care vor så
aibe çi acolo produsele de acaså.
Vå recomand un excelent articol
pe aceastå temå la: http://www.
adevarul.ro/articole/producatoriide-alimente-au-uitat-de-romaniidin-strainatate/345749.
Unde sunt alimentarele
de altå datå?
N-am înÆeles legåtura dintre dispariÆia
buticurilor çi apariÆia marilor
magazine în centrul oraçelor. Acestea
nu au apårut pe locul buticurilor,
care funcÆionau în baråci de tablå
pe trotuare sau în pieÆe. Ele nu
puteau oferi cumpåråtorilor o
alternativå cel puÆin igienicå çi ar
fi dispårut oricum. InexistenÆa
unui adevårat comerÆ de proximitate,
tradus prin supermarketuri
de cartier care respectå toate normele
de funcÆionare, are alte cauze,
iar, dacå au dispårut asta s-a întâmplat
înainte de apariÆia comercian-
Æilor internaÆionali. Cu douå excepÆii
în Bucureçti, pânå la urmå,
primul Metro s-a deschis în 1996.